2 definiții pentru carențat
Explicative DEX
CARENȚA vb. tr. a priva de unii factori indispensabili nutriției organismului. (< fr. carencer)
Ortografice DOOM
carența vb., ind. prez. 3 sg. și pl. carențează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: carențat
carențat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)