CARBO- „cărbune, carbon, dioxid de carbon”. ◊ L. carbo „cărbune” > fr. carbo-, it. id., engl. id., germ. karbo- > rom. carbo-. □ ~filie (v. -filie₁), s. f., capnofilie*; ~gen (v. -gen₁), s. n., amestec de dioxid de carbon și oxigen, utilizat ca stimulent al căilor respiratorii; ~ide (v. -id), s. f. pl., compuși organici care se găsesc în asfalturile naturale; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat pentru detectarea dioxidului de carbon; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare terapeutică a gazului carbonic.