4 definiții pentru capete


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cápete ráse sint. s. Skinheads ◊ Capetele rase își fac de cap. Așa-zișii skinheads, indivizi cu capetele rase și îmbrăcați cu haine de piele, au pornit un atac împotriva unui cămin locuit de imigranți.” Aici Radio Europa liberă, 1820 VI 91 p. 12 (după engl. skinheads)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÁPETE s. pl. v. capital.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

capéte (-ți), s. m. – Vas, strachină. – Var. căpeț, s. n.; căpcea, capcea, s. f. Ngr. ϰαπέτις „măsură pentru produse solide” (Diculescu, Elementele, 467), probabil introdus într-o epocă mai puțin tîrzie decît presupunea Diculescu. Ultima var. un dim., cu confuzia între ți și ci la finală. După Densusianu, Hațeg, 61, căpcea ar veni de la tc. kepce; însă aria sa de răspîndire (Trans. de Sud-Vest) nu se potrivește cu această ipoteză; același autor a propus mai tîrziu (GS, VI, 363) un lat. *capicella.

Intrare: capete
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capete
  • capetele
plural
  • capeți
  • capeții
genitiv-dativ singular
  • capete
  • capetelui
plural
  • capeți
  • capeților
vocativ singular
plural