5 definiții pentru calamintha


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APĂRĂTÓARE ~óri f. 1) Obiect sau dispozitiv cu rol protector. ~oarea roților trăsurii. 2) reg. Plantă erbacee cu frunze ovale și cu flori mari roșii, cultivată pentru semințele ei mici, negre sau cenușii, închise într-o capsulă și folosite în alimentație; mac; somnișor. [G.-D. apărătorii] /a (se) apăra + suf. ~ătoare


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

apărătoáre (obiect) s. f., g.-d. art. apărătórii; pl. apărătóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

APĂRĂTOÁRE s. I. 1. v. gardă. 2. (reg.) ceatlău, gânj. (~ la sanie.) II. 1. (BOT.; Calamintha clinopodium) (reg.) somnișor. 2. (BOT.; Mentha pulegium) (pop.) izmă proastă, (reg.) busuioc-de-câmp, busuiocul-cerbilor, (Transilv.) polei.

APĂRĂTOÁRE s. v. coardă, evantai.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Satureja alpina (L.) Scheele [syn. Calamintha alpina (L.) Lam.]. Specie care înflorește vara-toamna. Flori violete, far roz, grupate pînă la 6 in axa frunzei și terminale, caliciul, foarte pubescent, cilindric, curbat. Frunze opuse, ovate, crenate. Tulpină pînă la 20 cm înălțime, lemnificată. la bază, pubescentă, erectă sau pe. sol.

Intrare: calamintha
calamintha termen biologic
termen biologic (I2)
  • calamintha