6 definiții pentru caftangiu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

caftangiu1 sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 339 / V: ~ngi / Pl: ~ii / E: tc kaftancî] (Înv) 1 Rang al persoanei care păstrează caftanele (1). 2 Persoană cu rangul de caftangiu (1). 3 (Îc) Caftangi-bașa Rang al boierului mai mare peste garderoba domnească, care punea caftanul (1) pe spatele noilor boieriți. 4 (Îae) Boier cu rang de caftangi (3)-bașa.

caftangiu2, ~ie smf, a [At: MDA ms / Pl: ~ii, ~ie / E: cafti + -angiu] (Arg) 1-2 (Persoană) care caftește.

caftangiu m. odinioară, slujbașul Curții care prezenta Domnului caftanul și-l punea pe spatele nouilor boieriți, [Turc. KAFTANDJI].

caftangíŭ m. Slujbaș care punea caftanu pe umeriĭ domnuluĭ și aĭ noilor boĭeriți.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

caftangíu, caftangíi, s.m. (înv.) slujbaș al Curții domnești care prezenta caftanul și-l așeza pe spatele celui onorat cu titlul boieresc de către domnitor.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

caftangiu -oaică, caftangii -oaice s. m., s. f. bătăuș.[1]

  1. Termenul este familiar-argotic, cu conotație ironic-disprețuitoare — Alexutsu
Intrare: caftangiu
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caftangiu
  • caftangiul
  • caftangiu‑
plural
  • caftangii
  • caftangiii
genitiv-dativ singular
  • caftangiu
  • caftangiului
plural
  • caftangii
  • caftangiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)