3 definiții pentru cârciumărire
Explicative DEX
crâșmărire sf vz cârciumărire
CÂRCIUMĂRI, cârciumăresc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A avea în proprietate o cârciumă, a vinde sau a servi într-o cârciumă; p. gener. a face negoț ilicit, nepermis cu ceva. – Din cârciumar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
Ortografice DOOM
cârciumări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârciumăresc, imperf. 3 sg. cârciumărea; conj. prez. 3 sg. și pl. cârciumărească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: cârciumărire
cârciumărire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
crâșmărire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
cârciumări, cârciumărescverb
- 1. A avea în proprietate o cârciumă, a vinde sau a servi într-o cârciumă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ziua Circiumărește... Iar noaptea Măcelărește. TEODORESCU, P. P. 538. DLRLC
- Vin cine vindea Și-mi cîrciumărea? Chira Chiralină... TEODORESCU, P. P. 647. DLRLC
- 1.1. A face negoț ilicit, nepermis cu ceva. DEX '09
-
etimologie:
- cârciumar DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.