5 definiții pentru băltit (băltire)

Explicative DEX

băltit1 sn [At: MDA ms / V: -lțit1 / Pl: ~uri / E: bălti1] Băltăcire (3).

băltit2 sn [At: MDA ms / V: (reg) ~lțit2 / Pl: ~uri / E: bălti2] 1-3 Băltire2 (1-3).

băltit1 s.n. Faptul de a bălti; băltire. • /v. bălti.

bălțit1 sn vz băltit1

bălțit2 sn vz băltit2

Intrare: băltit (băltire)
băltit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băltit
  • băltitul
plural
  • băltituri
  • băltiturile
genitiv-dativ singular
  • băltit
  • băltitului
plural
  • băltituri
  • băltiturilor
vocativ singular
plural
bălțit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bălțit
  • bălțitul
  • bălțitu‑
plural
  • bălțituri
  • bălțiturile
genitiv-dativ singular
  • bălțit
  • bălțitului
plural
  • bălțituri
  • bălțiturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băltit, băltiturisubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a bălti. MDA2 DEXI
    sinonime: băltire
etimologie:
  • vezi bălti MDA2 DEXI

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „băltit” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2