opțiuni
  • info
2 definiții pentru bunodont (animal)

Explicative DEX

bunodont, -ă adj., s.n. pl. 1 adj. (despre molarii suinelor, primatelor etc.) Care prezintă pe suprafața coroanei puțini tuberculi scurți, conici, rotunjiți sau ascuțiți. 2 s.n. pl. Grup de mamifere omnivore artiodactile, cu coroana molarilor bunodontă. • pl. -ți, -te. /cf. gr. βουνός „movilă; proeminență”, όδούς, -όντος „dinte”.

Jargon

BUN-, v. BUNO-. □ ~odonte (v. -odont), adj., s. n. pl., 1. adj., Cu coroana molarilor mamelonată și formată din tuberculi conici. 2. s. n. pl., Grupe de mamifere omnivore artiodactile, cu coroana molarilor mamelonată și constituită din tuberculi conici izolați.

Intrare: bunodont (animal)
bunodont2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bunodont
  • bunodontul
plural
  • bunodonte
  • bunodontele
genitiv-dativ singular
  • bunodont
  • bunodontului
plural
  • bunodonte
  • bunodontelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bunodont, bunodontesubstantiv neutru

  • 1. (la) plural Grup de mamifere omnivore artiodactile, cu coroana molarilor bunodontă. DEXI DETS
etimologie:
  • cf. limba greacă βουνός „movilă; proeminență”, όδούς, -όντος „dinte” DEXI

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.