4 definiții pentru bungeac

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bungeác (ea dift.) n., pl. inuz. urĭ (var. din buncĭuc, adică „tuĭ, coadă de cal, plantă echisetacee”. La Cdr. sîrb. bučjak, făget). Nord. Mușchĭ vegetal care formează frumosu covor al munților. Trans. Putregaĭ gros compus din vreascurĭ și frunze în văgăunĭ. – Și bugeac.

Intrare: bungeac
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bungeac
  • bungeacul
  • bungeacu‑
plural
  • bungeacuri
  • bungeacurile
genitiv-dativ singular
  • bungeac
  • bungeacului
plural
  • bungeacuri
  • bungeacurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)