Definiția cu ID-ul 574629:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bungeác (ea dift.) n., pl. inuz. urĭ (var. din buncĭuc, adică „tuĭ, coadă de cal, plantă echisetacee”. La Cdr. sîrb. bučjak, făget). Nord. Mușchĭ vegetal care formează frumosu covor al munților. Trans. Putregaĭ gros compus din vreascurĭ și frunze în văgăunĭ. – Și bugeac.