4 definiții pentru bufan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bufán sm [At: HEM 3189 / Pl: ~i / E: nct] (Reg) Român bănățean venit în Țara Românească.

bufan, -ncă s. Bănățean originar din Oltenia.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bufán (reg.) s. m., pl. buféni

Intrare: bufan
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bufan
  • bufanul
  • bufanu‑
plural
  • bufeni
  • bufenii
genitiv-dativ singular
  • bufan
  • bufanului
plural
  • bufeni
  • bufenilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)