4 definiții pentru bucățelit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bucățeli vb. IV. tr. (reg.; compl. indică alimente, obiecte de dimensiuni mai mari etc.) A tăia, a îmbucătăți. • prez.ind. -esc. /bucățele, pl. lui bucățică + -i.

BUCĂȚELI, bucățelesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îmbucătăți. – Din bucățele (pl. lui bucățică).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bucățeli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bucățelesc, imperf. 3 sg. bucățelea; conj. prez. 3 sg. și pl. bucățelească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUCĂȚELI vb. v. îmbucătăți.

Intrare: bucățelit
bucățelit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucățelit
  • bucățelitul
  • bucățelitu‑
  • bucățeli
  • bucățelita
plural
  • bucățeliți
  • bucățeliții
  • bucățelite
  • bucățelitele
genitiv-dativ singular
  • bucățelit
  • bucățelitului
  • bucățelite
  • bucățelitei
plural
  • bucățeliți
  • bucățeliților
  • bucățelite
  • bucățelitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bucățeli, bucățelescverb

  • 1. regional A tăia în bucățele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Uite așa de laolaltă toată [moșia] s-a bucățelit. CONTEMPORANUL, I 198. DLRLC
etimologie:
  • bucățele (pluralul lui bucățică). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.