O definiție pentru brăcuitură
Explicative DEX
brăcuitură sf [At: I. IONESCU, D. 172 / Pl: ~ri / E: brăcui + -tură] (Reg) 1-4 Brăcuire (1-4).
Intrare: brăcuitură
brăcuitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
brăcuitură, brăcuiturisubstantiv feminin
- 1. Brăcuire. MDA2sinonime: brăcuire
etimologie:
- brăcui + -tură MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.