opțiuni
3 definiții pentru bosâncit

Explicative DEX

bosânci vtr [At: CV, 1949, nr 8 / Pzi: ~ncesc / E: ns cf bostangi] A migăli.

bosîncésc (mă) v. refl. (ung. boszankodni, a se supăra, a purta ură). Munt. Fam. Mă mocoșesc, mă boțocănesc, mă bunghinesc, mă muncesc prea mult c’un lucru pînă să-l termin: nu te maĭ bosînci atîta cu cusutu haĭneĭ (Și ca v. tr.). – În Mold. bostîngesc (v. tr.), mocoșesc, și mă bostîngesc, mă mocoșesc. – V. buchisesc.

Arhaisme și regionalisme

bosânci, bosâncesc, vb. IV (reg.) a (se) mocoși, a stărui lent, migălos.

Intrare: bosâncit
bosâncit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bosâncit
  • bosâncitul
  • bosâncită
  • bosâncita
plural
  • bosânciți
  • bosânciții
  • bosâncite
  • bosâncitele
genitiv-dativ singular
  • bosâncit
  • bosâncitului
  • bosâncite
  • bosâncitei
plural
  • bosânciți
  • bosânciților
  • bosâncite
  • bosâncitelor
vocativ singular — —
plural — —