2 definiții pentru borhăi
Explicative DEX
borhăĭ f. pl. (lat. pop. burbalia, a.î., ca măruntaĭe și vînătăĭ, d. mĭnutalĭa și venetalia. Lbk. 1400). Mold. Iron. Măruntaĭe, mațe: l-a călcat trenu și ĭ-aŭ ieșit borhăile. – Și borháturĭ n, pl. (Nț. – Rev. I. Creg. 5, 183).
borhăie n. pl. Mold. mațele vitelor. [De aceeaș origină cu borhan].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: borhăi
| verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)