2 definiții pentru borfăi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

borfăi vt [At: (a. 1718) URICARIUL V, 254/10 / Pzi: ~esc / E: boarfe] (Mol) 1 A jefui pe cineva, luându-i și hainele de pe el. 2 A scotoci.

BORFĂÍ, borfăiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A scotoci (hainele) pentru a căuta ceva. – Din boarfă.

Intrare: borfăi
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • borfăi
  • borfăire
  • borfăit
  • borfăitu‑
  • borfăind
  • borfăindu‑
singular plural
  • borfăiește
  • borfăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • borfăiesc
(să)
  • borfăiesc
  • borfăiam
  • borfăii
  • borfăisem
a II-a (tu)
  • borfăiești
(să)
  • borfăiești
  • borfăiai
  • borfăiși
  • borfăiseși
a III-a (el, ea)
  • borfăiește
(să)
  • borfăiască
  • borfăia
  • borfăi
  • borfăise
plural I (noi)
  • borfăim
(să)
  • borfăim
  • borfăiam
  • borfăirăm
  • borfăiserăm
  • borfăisem
a II-a (voi)
  • borfăiți
(să)
  • borfăiți
  • borfăiați
  • borfăirăți
  • borfăiserăți
  • borfăiseți
a III-a (ei, ele)
  • borfăiesc
(să)
  • borfăiască
  • borfăiau
  • borfăi
  • borfăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)