2 definiții pentru bolânzit
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bolânzi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bolânzesc, imperf. 3 sg. bolânzea; conj. prez. 3 sg. și pl. bolânzească
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BOLÂNZI vb. v. aliena, înnebuni, sminti, țicni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: bolânzit
bolânzit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
bolânzire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)