2 definiții pentru bodogănit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bodogănít sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: bodogăni] 1-3 Bodogănire (1-3).

BODOGĂNÍT, bodogănituri, s. n. Faptul de a bodogăni.V. bodogăni.

BODOGĂNÍT, bodogănituri, s. n. Faptul de a bodogăni.V. bodogăni.

Intrare: bodogănit (s.n.)
bodogănit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bodogănit
  • bodogănitul
  • bodogănitu‑
plural
  • bodogănituri
  • bodogăniturile
genitiv-dativ singular
  • bodogănit
  • bodogănitului
plural
  • bodogănituri
  • bodogăniturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bodogănit (s.n.)

  • 1. Faptul de a bodogăni.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • bodogăni.
    surse: DEX '09