3 definiții pentru blănuit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

blănui vb. IV. tr. (înv.) A îmblăni. • prez.ind. -iesc. /blană + -ui.

BLĂNUI, blănuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îmblăni. – Blană + suf. -ui.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

blănui vb. ind. prez. 1 sg. și 3 pl. blănuiesc, imperf. 3 sg. blănuia; conj. prez. 3 sg. și pl. blănuiască

Intrare: blănuit
blănuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blănuit
  • blănuitul
  • blănuitu‑
  • blănui
  • blănuita
plural
  • blănuiți
  • blănuiții
  • blănuite
  • blănuitele
genitiv-dativ singular
  • blănuit
  • blănuitului
  • blănuite
  • blănuitei
plural
  • blănuiți
  • blănuiților
  • blănuite
  • blănuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

blănui, blănuiescverb

  • 1. învechit Îmblăni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îmblăni
    • format_quote Un benișel de felendreș albastru blănuit cu samur. NEGRUZZI, S. I 145. DLRLC
etimologie:
  • Blană + sufix -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.