opțiuni
  • info
3 definiții pentru blâdnic (persoană)

Explicative DEX

blâdnic, ~ă [At: DOSOFTEI, V. S. II, 25/1 / Pl: ~ici, ~ice / E: vsl бладникъ] (Înv) 1-2 smf, a Stricat. 3-4 sf, a Prostituată.

blîdnic, -ă adj. (vsl. blondĭnikŭ). Dos. Depravat. – Fem. și -niță (vsl. -nica).

Arhaisme și regionalisme

BLÎDNIC, -Ă s. m. și f. (Mold.) Desfrînat(ă), prostituat(ă). Această blîdnică ce-au spurcat atîția oameni. DOSOFTEI, VS. Dumineca blîdnicului. DOSOFTEI, VS. Etimologie: sl. blǫdĭnikŭ. Cf. blîdniță, hlapă. substantiv corectat(ă)

Intrare: blâdnic (persoană)
blâdnic2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blâdnic
  • blâdnicul
plural
  • blâdnici
  • blâdnicii
genitiv-dativ singular
  • blâdnic
  • blâdnicului
plural
  • blâdnici
  • blâdnicilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

blâdnic, blâdnicăadjectiv
blâdnică, blâdnicesubstantiv feminin
blâdnic, blâdnicisubstantiv masculin

învechit
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.