10 definiții pentru blochaus


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

blóchaus sn [At: SAHIA, U.R.S.S. 14 / V: -ockh-, -okh- / Pl: ~urii / E: ger Blockhaus] (Îvr) 1 Bloc. 2 (Gms) Cazemată.

BLÓCHAUS, blochausuri, s. n. (Rar) Bloc (3). – Din germ. Blockhaus.

BLÓCHAUS, blochausuri, s. n. (Rar) Bloc (3). – Din germ. Blockhaus.

BLÓCHAUS, blochausuri, s. n. Bloc (3).Germ. Blockhaus.

BLÓCHAUS s.n. Bloc2. [Pl. -suri. / < germ. Blockhaus].

BLÓCHAUS s. n. 1. bloc2. 2. comandă cuirasată din care se conduce o navă militară mare în timpul luptei. (< germ. Blockhaus)

BLOCHÁUS ~uri rar Clădire mare cu multe etaje; bloc. /<germ. Blockhaus

*blóckhaus orĭ blochaus n., pl. urĭ (fr. [d. germ.] blockhaus. V. bloc). Fort. Căsoaĭe (odinioară improvizată din grinzĭ cioplite) întrebuințată ca adăpost contra gloanțelor. Azĭ, casă modernă cu multe etaje, numită și bloc. V. hardughie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

blóchaus (înv.) (-haus) s. n., pl. blóchausuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: blochaus
  • silabație: bloc-haus
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blochaus
  • blochausul
  • blochausu‑
plural
  • blochausuri
  • blochausurile
genitiv-dativ singular
  • blochaus
  • blochausului
plural
  • blochausuri
  • blochausurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)