10 definiții pentru blochaus


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

blóchaus sn [At: SAHIA, U.R.S.S. 14 / V: -ockh-, -okh- / Pl: ~urii / E: ger Blockhaus] (Îvr) 1 Bloc. 2 (Gms) Cazemată.

BLÓCHAUS, blochausuri, s. n. (Rar) Bloc (3). – Din germ. Blockhaus.

BLÓCHAUS, blochausuri, s. n. (Rar) Bloc (3). – Din germ. Blockhaus.

BLÓCHAUS, blochausuri, s. n. Bloc (3).Germ. Blockhaus.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

blóchaus (înv.) (-haus) s. n., pl. blóchausuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BLÓCHAUS s.n. Bloc2. [Pl. -suri. / < germ. Blockhaus].

BLÓCHAUS s. n. 1. bloc2. 2. comandă cuirasată din care se conduce o navă militară mare în timpul luptei. (< germ. Blockhaus)

BLOCHÁUS ~uri rar Clădire mare cu multe etaje; bloc. /<germ. Blockhaus

*blóckhaus orĭ blochaus n., pl. urĭ (fr. [d. germ.] blockhaus. V. bloc). Fort. Căsoaĭe (odinioară improvizată din grinzĭ cioplite) întrebuințată ca adăpost contra gloanțelor. Azĭ, casă modernă cu multe etaje, numită și bloc. V. hardughie.

Intrare: blochaus
  • silabație: bloc-haus
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • blochaus
  • blochausul
  • blochausu‑
plural
  • blochausuri
  • blochausurile
genitiv-dativ singular
  • blochaus
  • blochausului
plural
  • blochausuri
  • blochausurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)