BIS, (1) adj. invar., (2) bisuri, s. n. 1. Adj. invar. (Precedat de un număr) A doua oară; repetat. Numărul 3 bis. ♦ (Cu valoare de interjecție) Exclamație prin care spectatorii solicită repetarea unei părți dintr-un program artistic. 2. S. n. Număr (II 2) prezentat la cererea publicului a doua oară sau ca supliment de program. – Din fr., lat. bis.

bis [At: DA / E: fr, lat bis] 1 ain (Precedat de un număr) Repetat. 2 i Strigăt prin care se cere repetarea (sau executarea încă a) unei bucăți muzicale. 3 sn Bucată muzicală executată la cererea publicului, după programul anunțat.

bis¹ v. bi-.

bis² adj.invar., interj., s.n. 1 adj.invar. (pe lîngă un număr) A doua oară; repetat. Numărul 7 bis. 2 interj. Exclamație prin care publicul solicită unui artist, unui ansamblu repetarea unui număr dintr-un program artistic, a unei arii etc. 3 s.n. Număr prezentat a doua oară la cererea publicului sau ca supliment de program. • pl. -uri. /<fr. bis, lat. bis „de două ori”.

*BIS I. adv. lat. A doua oară. II. interj. 🎭 La un teatru, concert, etc.: încă o-dată!

BIS, (1) adj. invar., (2) bisuri, s. n. 1. Adj. invar. (Precedat de un număr) A doua oară; repetat. Numărul 3 bis. ♦ (Cu valoare de interjecție) Strigăt prin care spectatorii solicită repetarea unei părți dintr-un program artistic. 2. S. n. Număr (II 2) prezentat la cererea publicului a doua oară sau ca supliment de program. – Din fr., lat. bis.

BIS, bisuri, s. n. Număr (II 2) prezentat la cererea publicului a doua oară sau ca supliment de program.

BIS² I. adj. inv., adv. (pe lângă un număr) a doua oară; repetat. II. interj. exclamație prin care auditoriul solicită un artist, un ansamblu să repete un număr din program, o arie etc. III. s. n. număr prezentat a doua oară la cererea publicului sau ca supliment de program. (< fr., lat. bis)

bis³ s. n., pl. bisuri

bis² s. n., pl. bisuri