BIOTICĂ s.f. Disciplină biologică avînd ca obiect studiul diferitelor aspecte calitative ale organismelor. [< fr. biotique, cf. gr. biotikos – care aparține vieții].

biotic, ~ă [At: DEX² / P: bi-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr biotique] 1 a De viață. 2 a Care aparține vieții. 3 a Referitor la viață. 4 sf Disciplină biologică ce studiază aspecte calitative ale organismelor.

biotic, -ă s.f., adj. 1 s.f. Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul diferitelor aspecte calitative ale organismelor vii. 2 adj. Care se referă la activitatea vitală; care se referă la viață; de viață. ◊ Factori biotici v. factor. 3 adj. Care este produs prin activitatea organismelor vii. • sil. bi-o-. pl. -ci, -ce. /<fr. biotique.

BIOTIC¹, -Ă I. adj. 1. referitor la activitatea vitală. 2. produs prin activitatea organismelor vii. II. s. f. ramură a biologiei, studiul diferitelor aspecte calitative ale organismelor. (< fr. biotique)