opțiuni

3 definiții pentru bichirire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BICHIRÍ, bichiresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A face, a drege un lucru pe îndelete, migălind. – Et. nec.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bichirí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bichirésc, imperf. 3 sg. bichireá; conj. prez. 3 sg. și pl. bichireáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BICHIRÍ vb. v. migăli.

Intrare: bichirire
bichirire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bichirire
  • bichirirea
plural
  • bichiriri
  • bichiririle
genitiv-dativ singular
  • bichiriri
  • bichiririi
plural
  • bichiriri
  • bichiririlor
vocativ singular —
plural —

bichiri

  • 1. regional A face, a drege un lucru pe îndelete, migălind; a se mocăi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: migăli mocăi un exemplu
    exemple
    • Moș Nichifor stătuse în loc și nu știu ce bichirea și cisluia primprejurul căruței. CREANGĂ, P. 123.
      surse: DLRLC

etimologie: