5 definiții pentru biștar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

biștar sm [At: STANCU, D. 294 / V: chiștăr, pi~ / Pl: ~i / E: nct] (Arg; lpl) Bani.

biștárĭ m. pl. V. piștari.

piștárĭ și (maĭ des) biștárĭ m., pl. (alb. pištar, sfeșnic, policandru, d. bg. svieštar, a. î., după cum fr. éclairer, a lumina, înseamnă și „a arăta banĭ, a plăti, a mitui”, adică: baniĭ produc lumină!). Munt. Mold. Fam. Banĭ, lovele.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

biștári s. m. pl. – Bani. Țig. bišto „al douăzecilea” (cf. cuvîntul în Wlislocki 76), probabil folosit la început, în arg., ca echivalent al lui „pol”, monedă de 20 lei. Bogrea, Dacor., VII, 36, indicare acest etimon, a cărui autenticitate este combătută de Graur, 130, care propune în loc biš star „24”, care se înțelege mai puțin (cf. Juilland 159). Un țig. bištari, la Vasiliu, GS, VII, 104.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

jos biștarii! expr. (vulg.) scoate banii!

Intrare: biștar
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biștar
  • biștarul
  • biștaru‑
plural
  • biștari
  • biștarii
genitiv-dativ singular
  • biștar
  • biștarului
plural
  • biștari
  • biștarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)