bancută, bancute, (băncută, băncuță), s.f. (înv.) Monedă de 50 de bani; odinioară (în Trans.), monedă de 20 de creițari (DER): „Câte paie pă casă, / Atâtea bancute pă masă” (Bilțiu, 1996: 338). – Din germ. Banknote (MDA).

bancută, bancute, (băncută, băncuță), s.f. – (înv.) Monedă de 50 de bani; odinioară (în Trans.), monedă de 20 de creițari (DER): „Câte paie pă casă, / Atâtea bancute pă masă” (Bilțiu, 1996: 338). – Din germ. Banknote (MDA).

bancută, -e, (băncută, băncuță), s.f. – Monedă de 50 de bani; odinioară (în Trans.), monedă de 20 de creițari (DER): „Câte paie pă casă / Atâtea bancute pă masă” (Bilțiu 1996: 338). – Din germ. Banknote.