Definiția cu ID-ul 948864:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bancută, bancute, (băncută, băncuță), s.f. – (înv.) Monedă de 50 de bani; odinioară (în Trans.), monedă de 20 de creițari (DER): „Câte paie pă casă, / Atâtea bancute pă masă” (Bilțiu, 1996: 338). – Din germ. Banknote (MDA).