6 definiții pentru baccelit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BACCELÍT, -Ă, bacceliți, -te, adj. (Fam.; despre oameni și despre obrazul lor) Îmbătrânit. ♦ Gras, lăbărțat. – V. bacceli.

baccelit2, ~ă [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: bacceli] (Fam; prt) 1-2 sm, a (Bătrân) care este decăzut fizic. 3-4 sm, a (Bătrân) care are idei învechite. 5 a (Fig) Gras. 6 a Lăbărțat.

baccelit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: bacceli] (Fam; prt) 1-3 Baccelire (1-3).

baccelít, adj. (despre oameni) Care s-a ramolit. • pl. -ți, -te. /v. bacceli.

BACCELÍT, -Ă, bacceliți, -te, adj. (Fam.; despre oameni și despre obrazul lor) Îmbătrânit. ◊ Gras, lăbărțat. – V. bacceli.

Intrare: baccelit
baccelit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baccelit
  • baccelitul
  • baccelitu‑
  • bacceli
  • baccelita
plural
  • bacceliți
  • bacceliții
  • baccelite
  • baccelitele
genitiv-dativ singular
  • baccelit
  • baccelitului
  • baccelite
  • baccelitei
plural
  • bacceliți
  • bacceliților
  • baccelite
  • baccelitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

baccelit

etimologie:

  • vezi bacceli
    surse: DEX '98 DEX '09