6 definiții pentru bătălău (unealtă)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bătălắu snm [At: DOSOFTEI, V. S. II, 64 / Pl: ~laie sn, -lâie sn, (rar) -lăuri sn, -lăi sm / E: bate + -(ă)lău] 1 Bătăuș. 2 Lopățică pentru bătutul rufelor la gârlă. 3 Pisălog de lemn pentru grâu. 4 Băț scurt și gros cu care se pisează usturoiul. 5 (Lpl; îf bătălăie) Termen colectiv care desemnează două instrumente ale cosașului: batca și ciocanul.

BĂTĂLẮU, bătălaie, s. n. (Reg.) Pisălog1. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -ălău.

bătălắŭ n., pl. ăĭe (d. bat). Rar. Unealtă de lemn de bătut ceva, precum: lopățica (filca) de bătut mingea saŭ rufele la spălat, bățu putineĭului, maĭu, chilugu de lemn de strivit usturoiu ș.a. Pl. Cĭocîrtiĭ (Acad.). – La Dos. pl. urĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bătălău2 (unealtă) (pop.) s. n., art. bătălăul; pl. bătălaie

bătălău s. n., art. bătălăul; pl. bătăláie

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bătălắu, bătălăi, s.n. – (reg.) Băț prevăzut cu un mănunchi de nuiele la un capăt, pentru bătut laptele prins (Strâmtura). – Din bate (< lat. pop. battere = lat. battuere „a bate, a lovi”) + suf. -ălău (Scriban, DLRM, MDA).

Intrare: bătălău (unealtă)
bătălău1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătălău
  • bătălăul
  • bătălău‑
plural
  • bătălaie
  • bătălaiele
genitiv-dativ singular
  • bătălău
  • bătălăului
plural
  • bătălaie
  • bătălaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bătălău, bătălaiesubstantiv neutru

etimologie:
  • bat (prezentul indicativ al lui bate) + sufix -ălău. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.