O definiție pentru bălțean (s.m.)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bălțeán adj. m., pl. bălțéni; f. sg. bălțeánă, pl. bălțéne

Intrare: bălțean (s.m.)
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bălțean
  • bălțeanul
  • bălțeanu‑
plural
  • bălțeni
  • bălțenii
genitiv-dativ singular
  • bălțean
  • bălțeanului
plural
  • bălțeni
  • bălțenilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)