6 definiții pentru băbălău


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

băbălắu sm [At: GHIBĂNESCU, ap. TDRG / V: babal- / Pl: ~ăi / E: babă + -ălău] 1 (Mol) Babalâc (3). 2 Om fără energie, ca o babă. 3 Om înalt și prost. 4 (Fam) Om afemeiat. 5 (Bot; lpl) Plante înalte, cu floarea galbenă, nedefinite mai îndeaproape.

BĂBĂLẮU, băbălăi, s. m. (Reg.) 1. Babalâc (1). 2. Om lung și prost. – Din babă + suf. -ălău.

babaláu sm vz băbălău


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BĂBĂLĂU s. v. afemeiat, babalâc, baccea, căzătură, crai, hodorog, ramolit.

băbălău s. v. AFEMEIAT. BABALÎC. BACCEA. CĂZĂTURĂ. CRAI. HODOROG. RAMOLIT.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

băbălău, băbălăi s. m. 1. bătrân ramolit. 2. bărbat înalt și molâu. 3. bărbat afemeiat.

Intrare: băbălău
băbălău substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băbălău
  • băbălăul
  • băbălău‑
plural
  • băbălăi
  • băbălăii
genitiv-dativ singular
  • băbălău
  • băbălăului
plural
  • băbălăi
  • băbălăilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)