avan¹- [At: DN³ / V: -nt- / E: fr avant] Element prim de compunere savantă cu semnificația „anterior”.

AVAN- Element prim de compunere savantă cu semnificația „înainte”, „anterior” (în timp și spațiu). [Var. avant-. /< fr. avant].

AVAN- elem. „înainte, anterior”. (< fr. avant)

avant¹- ec vz avan-

AVANT- v. avan-.

avant- Prefix împrumutat din fr., și care se aplică unui mic număr de cuvinte neol., pentru a indica o poziție care o precedă (în timp sau în spațiu) pe cea indicată de cuvîntul simplu: avantgardă, s. f.; avantpost, s. n.; avantpremieră, s. f.; avantscenă, s. f.