2 definiții pentru autoevidențiere
Explicative DEX
autoevidențiere sf [At: DN3 / P: a-u-to-e~ / Pl: ~ri / E: autoevidenția] Evidențiere de către sine însuși Si: (rar) autoevidențiat1.
AUTOEVIDENȚIERE s.f. Faptul de a se autoevidenția. [< autoevidenția].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: autoevidențiere
autoevidențiere substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
autoevidențiere, autoevidențierisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a se autoevidenția. DN
etimologie:
- autoevidenția DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.