3 definiții pentru autoaccidentare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AUTOACCIDENTARE, autoaccidentări, s. f. Faptul de a se autoaccidenta. [Pr.: a-u-to-ac-] – V. autoaccidenta.
AUTOACCIDENTARE, autoaccidentări, s. f. Faptul de a se autoaccidenta. [Pr.: a-u-to-ac-] – V. autoaccidenta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
autoaccidentare sf [At: DN3 / P: a-u-to-a~ / Pl: ~tări / E: autoaccidenta] Accidentare de către sine însuși Si: (rar) autoaccidentat1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTOACCIDENTARE s.f. Faptul de a se autoaccidenta. [< autoaccidenta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: autoaccidentare
autoaccidentare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
autoaccidentare, autoaccidentărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a se autoaccidenta. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- autoaccidenta DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.