4 definiții pentru astupător

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

astupător, ~oare [At: ANON. CAR. / Pl: ~tori / E: astupa + -(ă)toare] 1-36 smf, a (Persoană) care astupă (1-3, 6-7, 9, 12-24). 37-42 sf, a (Obiect) cu care se astupă (1-3). 43-44 sf, a (Obiect) cu care se învelește.

ASTUPĂTOR, -TOARE I. sm. f. Care astupă. II. ASTUPĂTOARE (pl. -tori) sf. Capac: n’a rămas ladă, saltar... ~ de sobă unde să nu-și fi băgat mîinile (GN.).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

astupător, astupători, s. m. 1. prohab. 2. chiloți.

Intrare: astupător
astupător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • astupător
  • astupătorul
  • astupătoru‑
  • astupătoare
  • astupătoarea
plural
  • astupători
  • astupătorii
  • astupătoare
  • astupătoarele
genitiv-dativ singular
  • astupător
  • astupătorului
  • astupătoare
  • astupătoarei
plural
  • astupători
  • astupătorilor
  • astupătoare
  • astupătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)