4 definiții pentru astrucământ


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

astrucămấnt sn [At: CDDE / Pl: ~uri / E: astruca + -ământ] (Ban) 1 Acoperiș. 2 Acoperământ.

astrucămînt n., pl. inte. Serbia. Ban. Acoperemînt.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ASTRUCĂMÂNT s. v. acoperământ, acoperiș, înveliș, învelitoare.

astrucămînt s. v. ACOPERĂMÎNT. ACOPERIȘ. ÎNVELIȘ. ÎNVELITOARE.

Intrare: astrucământ
astrucământ substantiv neutru
substantiv neutru (N10)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • astrucământ
  • astrucământul
  • astrucământu‑
plural
  • astrucăminte
  • astrucămintele
genitiv-dativ singular
  • astrucământ
  • astrucământului
plural
  • astrucăminte
  • astrucămintelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)