2 definiții pentru aspectare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASPECTA vb. tr. (despre edificii) a fi orientat într-o anumită direcție. (< fr. aspecter)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
aspecta vb., ind. prez. 1 sg. aspectez, 3 sg. și pl. aspectează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: aspectare
aspectare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
aspectat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)