2 definiții pentru arhitectura

arhitecturá vb., ind. prez. 1 sg. arhitecturéz, 3 sg. și pl. arhitecturizeáză

ARHITECTURÁ vb. tr. a construi cu rigoare (o operă literară sau artistică). (< fr. architecturer)

Intrare: arhitectura
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arhitectura
  • arhitecturare
  • arhitecturat
  • arhitecturând
singular plural
  • arhitecturea
  • arhitecturați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arhitecturez
(să)
  • arhitecturez
  • arhitecturam
  • arhitecturai
  • arhitecturasem
a II-a (tu)
  • arhitecturezi
(să)
  • arhitecturezi
  • arhitecturai
  • arhitecturași
  • arhitecturaseși
a III-a (el, ea)
  • arhitecturea
(să)
  • arhitectureze
  • arhitectura
  • arhitectură
  • arhitecturase
plural I (noi)
  • arhitecturăm
(să)
  • arhitecturăm
  • arhitecturam
  • arhitecturarăm
  • arhitecturaserăm
  • arhitecturasem
a II-a (voi)
  • arhitecturați
(să)
  • arhitecturați
  • arhitecturați
  • arhitecturarăți
  • arhitecturaserăți
  • arhitecturaseți
a III-a (ei, ele)
  • arhitecturea
(să)
  • arhitectureze
  • arhitecturau
  • arhitectura
  • arhitecturaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)