2 definiții pentru argățit (part.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARGĂȚI, argățesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A munci ca argat. – Din argat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

argăți vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. argățesc, imperf. 3 sg. argățea; conj. prez. 3 sg. și pl. argățească

Intrare: argățit (part.)
argățit1 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • argățit
  • argățitul
  • argățitu‑
  • argăți
  • argățita
plural
  • argățiți
  • argățiții
  • argățite
  • argățitele
genitiv-dativ singular
  • argățit
  • argățitului
  • argățite
  • argățitei
plural
  • argățiți
  • argățiților
  • argățite
  • argățitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

argăți, argățescverb

  • 1. rar A munci ca argat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lazăr Lungu tăcea și se gîndea la ziua cînd primise să argățească din nou Ia chiabur. MIHALE, O. 161. DLRLC
    • format_quote L-au bătut stăpinii pe unde a argățiț. CAMILAR, N. I 19. DLRLC
    • format_quote Stăpîne, mă duc în lume să-mi caut norocul. Destul am argățit. ISPIRESCU, L. 231. DLRLC
    • format_quote Argății un bogătan Pînă crescui băietan. CORBEA, A. 7. DLRLC
etimologie:
  • argat DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.