2 definiții pentru arendășire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARENDĂȘI, arendășesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A avea ocupația de arendaș. – Din arendaș.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arendăși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arendășesc, imperf. 3 sg. arendășea; conj. prez. 3 sg. și pl. arendășească; ger. arendășind
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: arendășire
arendășire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
arendăși, arendășescverb
- 1. A avea ocupația de arendaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- El nu mai voia să arendășească. Era hotărît să se mute în București. SANDU-ALDEA, D. N. 211. DLRLC
-
etimologie:
- arendaș DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.