2 definiții pentru arcănire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARCĂNI, arcănesc, vb. IV. Tranz. (În trecut) A prinde cu arcanul1. – Din arcan1.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arcăni vb., ind. prez. 1 sg. arcănesc, 3 sg. arcănește, imperf. 3 sg. arcănea; conj. prez. 3 sg. și pl. arcănească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: arcănire
arcănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
arcăni, arcănescverb
-
- Dar Fulga zvîrle lațul, de gît îl arcănește [pe cal]. ALECSANDRI, P. A. 166. DLRLC
-
etimologie:
- arcan DEX '09 DEX '98