opțiuni

4 definiții pentru aprumuta

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aprumuta vt [At: PSALT. SCIT 113/16 / Pzi: aprumut / E: av *a6-prumut (= împrumut) întrebuințat în legătură cu verbele „a da”, „a lua”] (Înv) A împrumuta.

‡APRUMUTA (PS.-SCH.) = ÎMPRUMUTA.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

APRUMUTA vb. v. da, împrumuta, îndatora, lua.

aprumuta vb. v. DA. ÎMPRUMUTA. ÎNDATORA. LUA.

Intrare: aprumuta
verb (VT3)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aprumuta
  • aprumutare
  • aprumutat
  • aprumutatu‑
  • aprumutând
  • aprumutându‑
 singular plural
  • aprumută
  • aprumutați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aprumut
 (să)
  • aprumut
  • aprumutam
  • aprumutai
  • aprumutasem
a II-a (tu)
  • aprumuți
 (să)
  • aprumuți
  • aprumutai
  • aprumutași
  • aprumutaseși
a III-a (el, ea)
  • aprumută
 (să)
  • aprumute
  • aprumuta
  • aprumută
  • aprumutase
plural I (noi)
  • aprumutăm
 (să)
  • aprumutăm
  • aprumutam
  • aprumutarăm
  • aprumutaserăm
  • aprumutasem
a II-a (voi)
  • aprumutați
 (să)
  • aprumutați
  • aprumutați
  • aprumutarăți
  • aprumutaserăți
  • aprumutaseți
a III-a (ei, ele)
  • aprumută
 (să)
  • aprumute
  • aprumutau
  • aprumutară
  • aprumutaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)