antinucleu

antinucleu

  • 1. Nucleu atomic alcătuit din antiprotoni și antineutroni.
    surse: DEX '09 MDA2 MDN '00
  • diferențiere Nucleu ipotetic alcătuit din antiprotoni și antineutroni.
    surse: DN
  • comentariu Nu mai este ipotetic; primele antinuclee au fost sintetizate în anii '60.

etimologie:

Intrare: antinucleu
antinucleu (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N43) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antinucleu antinucleul
plural antinuclee antinucleele
genitiv-dativ singular antinucleu antinucleului
plural antinuclee antinucleelor
vocativ singular
plural
antinucleu (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
Prin similaritate cu „nucleu”
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antinucleu antinucleul
plural antinuclei antinucleii
genitiv-dativ singular antinucleu antinucleului
plural antinuclei antinucleilor
vocativ singular
plural

4 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ANTINUCLÉU, antinuclee, s. n. Nucleu atomic alcătuit din antiprotoni și antineutroni. – Anti + nucleu.

antinucléu sm [At: DN3 / Pl: -ei / E: fr antinucléus] Nucleu ipotetic format din antiprotoni și antineutroni.

ANTINUCLÉU s.m. Nucleu ipotetic format din antiprotoni și antineutroni. [Cf. fr. antinucléus].

ANTINUCLÉU s.n. Nucleu atomic din antiprotoni și antineutroni. (din anti- + nucleu)