6 definiții pentru antifurt (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANTIFÚRT adj. invar., s. n. (Dispozitiv) care avertizează în cazul pătrunderii unei persoane în spațiul supravegheat sau care face mai dificil furtul. – Anti- + furt (după fr. antivol).
ANTIFÚRT adj. invar., s. n. (Dispozitiv) care avertizează în cazul pătrunderii unei persoane în spațiul supravegheat sau care face mai dificil furtul. – Anti- + furt (după fr. antivol).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de tavilis
- acțiuni
antifurt sn, a [At: DEX2 / E: anti- + furt (după fr anti-vol)] 1-2 (Dispozitiv) care avertizează în cazul pătrunderii unei persoane în spațiul controlat. 3-4 (Dispozitiv) care face mai dificil furtul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANTIFÚRT s.n., adj.invar. (Dispozitiv) care semnalează orice tentativă de furt, dând alarma. [< it. antifurto].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ANTIFÚRT adj. inv., s. n. (dispozitiv) care semnalează orice tentativă de furt. (< it. antifurto)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ANTIFÚRT n. Dispozitiv care semnalizează tentativele de furt. /<it. antifurto
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
*antifurt adj. invar., s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
antifurtadjectiv invariabil antifurtsubstantiv neutru
- 1. (Dispozitiv) care avertizează în cazul pătrunderii unei persoane în spațiul supravegheat sau care face mai dificil furtul. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- Anti- + furt DEX '98 DEX '09
- antivol DEX '98 DEX '09