O definiție pentru antemiom (pl. -uri)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
antemiom s. n.
Intrare: antemiom (pl. -uri)
antemiom (pl. -uri) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)