8 definiții pentru alimentară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALIMENTÁRĂ, alimentare, s. f. Magazin de stat pentru vînzarea articolelor necesare hranei oamenilor.

ALIMENTÁRĂ ~e f. Magazin în care se vând produse alimentare. /<fr. alimentaire, lat. alimentarius

ALIMENTÁR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ Industrie alimentară = industrie care transformă materiile prime de origine animală și vegetală în produse necesare hranei. ◊ Pensie alimentară = sprijin material acordat periodic de către o persoană alteia, în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau prin hotărâre judecătorească; pensie de întreținere. ♦ (Substantivat, f.) Magazin în care se vând alimente. – Din fr. alimentaire, lat. alimentarius.

alimentár, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr alimentaire, lat alimentarius] 1 a Privitor la alimente. 2 a (Jur) Care face cuiva cu putință procurarea mijloacelor de trai. 3 a (Îs) Industrie ~ă Industrie care transformă materiile prime de origine animală și vegetală în produse necesare hranei. 4 a (Îs) Pensie ~ă Sumă de bani necesară întreținerii unei persoane pe care cineva o plătește, lunar, în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau prin hotărâre judecătorească Si: pensie de întreținere. 5 sf Băcănie.

ALIMENTÁR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ Industrie alimentară = industrie care transformă materiile prime de origine animală și vegetală în produse necesare hranei. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani necesară întreținerii unei persoane pe care cineva o plătește, lunar, în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau prin hotărâre judecătorească; pensie de întreținere. ♦ (Substantivat, f.) Băcănie. – Din fr. alimentaire, lat. alimentarius.

ALIMENTÁR, -Ă adj. Referitor la alimente; care servește ca aliment. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva o plătește (lunar) unei persoane pe care are obligația s-o întrețină. // s.f. Unitate comercială care vinde alimente. [Cf. fr. alimentaire].

ALIMENTÁR, -Ă I. adj. referitor la alimente; care servește ca aliment. ♦ pensie ~ă = sumă de bani pe care cineva o plătește (lunar) unei persoane pentru întreținere. II. s. f. unitate comercială unde se vând alimente. (< fr. alimentaire, lat. alimentarius)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alimentáră (magazin) (înv.) s. f., g.-d. art. alimentárei, pl. alimentáre

Intrare: alimentară
alimentară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alimenta
  • alimentara
plural
  • alimentare
  • alimentarele
genitiv-dativ singular
  • alimentare
  • alimentarei
plural
  • alimentare
  • alimentarelor
vocativ singular
plural

alimentară

etimologie: