6 definiții pentru agodi

agodi vtr [At: T. PAPAHAGI, M. 12 / Pzi: ~desc / E: mg aggod[1]] 1-2 (Reg) A (se) aștepta.

  1. Etimonul incorect ortografiat prezintă doar rădăcina verbului. Corect ortografiat la infinitiv este aggódni Ladislau Strifler

2) agód și -ésc, a -i v. tr. (d. ogod saŭ var. din ogodesc.Agód, -ozĭ, -oade: să -oadă). Trans. Maram. Cagodesc (aștept).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

agodí, agodesc, (agoda, cagodi, ogodi), vb. intranz. – (reg.) A aștepta (pe cineva) (Țiplea, 1906; Bârlea, 1924): „Horești tu, o tânguiești, / O pă mândra-ți agodești?” (Țiplea, 1906: 429); „Mămuca m-a agodi / Cu cina gata pe masă” (var. Miorița, Desești, 1926). Termen atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, cu același sens (DRT, 2010). – Din sl. ugodŭ „a aștepta, a omeni, a cinsti” (DLRM, 1958). În Trans., vb. a ogodi are sensul general de „a fi plăcut, a plăcea”, la fel ca și sl. ugodŭ (Cihac); din sl. ugoditi (Densusianu, 1961, cf. Farcaș, 2009); din magh. aggod (MDA).

agodí, agodesc, (agoda, cagodi, ogodi), vb. intranz. – A aștepta (Țiplea 1906; Bârlea 1924): „Horești tu, o tânguiești, / O pă mândra-ți agodești?” (Țiplea 1906: 429); „Mămuca m-a agodi / Cu cina gata pe masă” (var. Miorița, Desești 1926). – Din magh. aggod (MDA). Soluție discutabilă.

Intrare: agodi
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • agodi
  • agodire
  • agodit
  • agoditu‑
  • agodind
  • agodindu‑
singular plural
  • agodește
  • agodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • agodesc
(să)
  • agodesc
  • agodeam
  • agodii
  • agodisem
a II-a (tu)
  • agodești
(să)
  • agodești
  • agodeai
  • agodiși
  • agodiseși
a III-a (el, ea)
  • agodește
(să)
  • agodească
  • agodea
  • agodi
  • agodise
plural I (noi)
  • agodim
(să)
  • agodim
  • agodeam
  • agodirăm
  • agodiserăm
  • agodisem
a II-a (voi)
  • agodiți
(să)
  • agodiți
  • agodeați
  • agodirăți
  • agodiserăți
  • agodiseți
a III-a (ei, ele)
  • agodesc
(să)
  • agodească
  • agodeau
  • agodi
  • agodiseră
verb (V316.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • agodi
  • agodire
  • agodit
  • agoditu‑
  • agodind
  • agodindu‑
singular plural
  • agoade
  • agodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • agod
(să)
  • agod
  • agodeam
  • agodii
  • agodisem
a II-a (tu)
  • agozi
(să)
  • agozi
  • agodeai
  • agodiși
  • agodiseși
a III-a (el, ea)
  • agoade
(să)
  • agoa
  • agodea
  • agodi
  • agodise
plural I (noi)
  • agodim
(să)
  • agodim
  • agodeam
  • agodirăm
  • agodiserăm
  • agodisem
a II-a (voi)
  • agodiți
(să)
  • agodiți
  • agodeați
  • agodirăți
  • agodiserăți
  • agodiseți
a III-a (ei, ele)
  • agod
(să)
  • agoa
  • agodeau
  • agodi
  • agodiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)