2 definiții pentru adeverința

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

adeverința vtr [At: (a. 1634) MAG. IST. IV, 334/10 / Pzi: ez / E: adeverință] (Îvr) 1-2 A (se) adeveri (1).

ADEVERINȚA (-ințez) I. vb. tr. (DOS.) A adeveri, a încredința. II. vb. refl. A-și întări o convingere [adeverință].

Intrare: adeverința
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adeverința
  • adeverințare
  • adeverințat
  • adeverințatu‑
  • adeverințând
  • adeverințându‑
singular plural
  • adeverințea
  • adeverințați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adeverințez
(să)
  • adeverințez
  • adeverințam
  • adeverințai
  • adeverințasem
a II-a (tu)
  • adeverințezi
(să)
  • adeverințezi
  • adeverințai
  • adeverințași
  • adeverințaseși
a III-a (el, ea)
  • adeverințea
(să)
  • adeverințeze
  • adeverința
  • adeverință
  • adeverințase
plural I (noi)
  • adeverințăm
(să)
  • adeverințăm
  • adeverințam
  • adeverințarăm
  • adeverințaserăm
  • adeverințasem
a II-a (voi)
  • adeverințați
(să)
  • adeverințați
  • adeverințați
  • adeverințarăți
  • adeverințaserăți
  • adeverințaseți
a III-a (ei, ele)
  • adeverințea
(să)
  • adeverințeze
  • adeverințau
  • adeverința
  • adeverințaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

adeverința, adeverințezverb

etimologie:
  • adeverință MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.