15 definiții pentru accelerator (adj.)

acceleratór, -oáre [At: DEX2 / Pl: ~i, -oare / E: accélérateur] 1 a Care accelerează. 2 sn Mecanism care pennite accelerarea turațiilor unui motor. 3 sn (Pre) Pedală care comandă acest mecanism. 4 sn Instalație pentru accelerarea microparticulelor. 5-6 sm, a (Substanță) care se adaugă unor materiale pentru a mări viteza unor reacții chimice sau a unor procese fizico-chimice.

ACCELERATÓR, -OÁRE, acceleratori, -oare, adj., s. n., s. m. 1. Adj. Care accelerează. 2. S. n. Mecanism care permite accelerarea turațiilor unui motor; pedală care comandă acest mecanism. ♦ Instalație pentru accelerarea microparticulelor. 3. S. m., adj. (Substanță) care se adaugă unor materiale pentru a mări viteza unor reacții chimice sau a unor procese fizico-chimice. – Din fr. accélérateur.

ACCELERATÓR, -OÁRE, acceleratori, -oare, adj. subst. 1. Adj. Care accelerează. 2. S. n. Mecanism care permite accelerarea turațiilor unui motor; pedală care comandă acest mecanism. ♦ Instalație pentru accelerarea microparticulelor. 3. S. m., adj. (Substanță) care se adaugă unor materiale pentru a mări viteza unor reacții chimice sau a unor procese fizico-chimice. – Din fr. accélérateur.

ACCELERATÓR, acceleratoare, s. n. Mecanism care permite să se mărească turația motorului la autovehicule. ♦ Pedală care comandă acest mecanism. Apăsă cu talpa pe accelerator.

ACCELERATÓR, -OÁRE, s. n. 1. Mecanism care permite iuțirea turațiilor unui motor; pedală care comandă acest mecanism. 2. Substanță care se adaugă unor materiale pentru a grăbi desfășurarea unor fenomene fizico-chimice. – După fr. accélérateur.

acceleratór1 adj. m., pl. acceleratóri; f. sg. și pl. acceleratoáre

acceleratór2 (substanță) s. m., pl. acceleratóri

acceleratór3 (instalație) s. n., pl. acceleratoáre

acceleratór s. m. (substanță), adj. m., pl. acceleratóri; f. sg. și pl. acceleratoáre

acceleratór (mecanism) s. n., pl. acceleratoáre

ACCELERATÓR, -OÁRE adj. Care accelerează. // s.n. 1. Dispozitiv prin care se mărește viteza, turația (unui motor la autovehicule etc.); pedală care comandă acest dispozitiv. 2. Instalație care imprimă particulelor elementare (electroni, protoni etc.) viteze foarte mari. 3. procedeu folosit în cinematografie pentru imprimarea unor mișcări de desfășurare lentă. // adj., s.m. (Substanță) care mărește viteza unei reacții chimice sau a unui proces fizico-chimic. [Pl. -toare, (s.m.) -tori. / Cf. fr. accélérateur, it. acceleratore, engl. accelerator].

ACCELERATÓR, -OÁRE I. adj. care accelerează. II. s. n. 1. dispozitiv prin care se mărește viteza, turația (unui motor); pedală care comandă acest dispozitiv. 2. (cinem.) procedeu de imprimare a unor mișcări de desfășurare lentă. 3. instalație complexă care imprimă particulelor elementare viteze foarte mari. III. s. m. substanță care mărește viteza unei reacții chimice; produs destinat a reduce durata de priză și de întărire a betonului. (< fr. accélérateur)

ACCELERATÓR ~oáre n. 1) Mecanism care permite mărirea vitezei unui motor. 2) Pedală care pune în mișcare acest mecanism. ◊ ~ de particule aparat folosit pentru a mări viteza particulelor elementare în scopul realizării unor reacții nucleare. 3) Substanța care grăbește o reacție chimică sau un proces fizico-chimic. /<fr. accélérateur

*acceleratór, -oáre adj. Care accelerează. Care se accelerează: forța acceleratoare a unuĭ corp care cade.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ACCELERATOR, acceleratoare motor rachetă cu combustibil solid atașabil avioanelor supersonice pentru a creea o forță de propulsie inițială și a-l catapulta pe direcția de zbor stabilită până la o anumită viteză. Sin. fuzee auxiliară de start, rachetă auxiliară de decelare.

Intrare: accelerator (adj.)
accelerator (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular accelerator acceleratorul acceleratoare acceleratoarea
plural acceleratori acceleratorii acceleratoare acceleratoarele
genitiv-dativ singular accelerator acceleratorului acceleratoare acceleratoarei
plural acceleratori acceleratorilor acceleratoare acceleratoarelor
vocativ singular
plural
accelerator (s.n.) substantiv neutru
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular accelerator acceleratorul
plural acceleratoare acceleratoarele
genitiv-dativ singular accelerator acceleratorului
plural acceleratoare acceleratoarelor
vocativ singular
plural

accelerator

  • 1. adjectiv Care accelerează.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. substantiv neutru Mecanism care permite accelerarea turațiilor unui motor; pedală care comandă acest mecanism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Apăsă cu talpa pe accelerator.
      surse: DLRLC
  • 3. substantiv neutru Instalație pentru accelerarea microparticulelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 4. substantiv neutru Procedeu folosit în cinematografie pentru imprimarea unor mișcări de desfășurare lentă.
    surse: DN
  • 5. substantiv masculin adjectiv (Substanță) care se adaugă unor materiale pentru a mări viteza unor reacții chimice sau a unor procese fizico-chimice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 5.1. Produs destinat a reduce durata de priză și de întărire a betonului.
      surse: MDN '00

etimologie: