2 definiții pentru abilitat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

abilitát, -ă adj. Căruia i s-a conferit un grad, o împuternicire oficială. • pl. -ți, -te. /v. abilita.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

abilitát adj. m., pl. abilitáți; f. sg. abilitátă, pl. abilitáte

Intrare: abilitat
abilitat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abilitat
  • abilitatul
  • abilitatu‑
  • abilita
  • abilitata
plural
  • abilitați
  • abilitații
  • abilitate
  • abilitatele
genitiv-dativ singular
  • abilitat
  • abilitatului
  • abilitate
  • abilitatei
plural
  • abilitați
  • abilitaților
  • abilitate
  • abilitatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

abilitat

  • 1. Căruia i s-a conferit un grad, o împuternicire oficială.
    surse: DEXI

etimologie: